Biroul Național de Statistică informează despre rezultatele rundei a doua a cercetării „Activitățile copiilor² în Republica Moldova”, care a fost realizată în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, ca modul adițional la Ancheta forței de muncă³ în gospodăriile populației.

Note metodologice

Cercetarea Activitățile copiilor a fost realizată pentru prima dată în Republica Moldova în trimestrul IV 2009, în baza Rezoluției II a CISM⁴-18 privind statisticile muncii copiilor (2008). În anul 2018, la CISM-20 această Rezoluție a fost revizuită în lumina noului standard internațional, adoptat în 2013 - Rezoluția I a CISM-19 privind statistica muncii, a ocupării și a subutilizării forței de muncă. Ca rezultat, a fost adoptat un nou standard, Rezoluția IV a CISM-20 de modificare a Rezoluției Statisticile privind munca copilului, adoptată de CISM-18 .

Concepte și definiții utilizate în cercetare, comunicat și publicație:

• Copiii care lucrează / desfășoară o activitate de muncă – copiii cu vârsta de 5-17 ani implicați în orice activitate⁵ pentru a produce bunuri sau pentru a presta servicii pentru utilizare de către alții sau pentru consumul final al gospodăriei din care fac parte.
• Copiii aflați în situația de „muncă a copiilor” – reprezintă o subcategorie a copiilor care lucrează și includ acele cazuri în care implicarea în muncă nu este în concordanță cu capacitățile lor sau, prin natura activității ori prin condițiile în care aceasta se desfășoară, presupune riscuri ce pot afecta sănătatea, securitatea sau moralitatea copiilor. La baza definiției statistice sunt criteriile: vârsta copilului, durata muncii, natura muncii sau condițiile în care această muncă se desfășoară.
• Activitățile de muncă includ: ocuparea (munca în folosul altora pentru obținerea unui venit sub formă de plată sau profit); producerea de bunuri pentru consumul propriu; prestarea de servicii pentru consumul propriu (munca casnică și de îngrijire neplătite), munca voluntară (munca neplătită neobligatorie în folosul altora).
• Munca copiilor⁶ include trei categorii: muncă nepericuloasă⁷, muncă periculoasă⁸ și servicii casnice periculoase neplătite⁹.

Principalele rezultate ale cercetării

Populația de referință a cercetării a constituit-o copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 ani, numărul cărora a constituit 414,1 mii persoane. Marea majoritate a copiilor (97,2%) frecventau școala sau o instituție preșcolară de învățământ (în continuare – „școala”). În același timp, 388,3 mii copii sau 93,8% au fost implicați, pe lângă frecventarea școlii, și în activitățile de muncă, fie în propria gospodărie/familie, fie într-o activitate de muncă aducătoare de venit. Ponderea copiilor care nu învățau și nu lucrau a constituit în perioada de referință 0,7% din total copii.

Numărul copiilor aflați în situația de munca copiilor a constituit 64,6 mii sau 15,6% din totalul copiilor de 5-17 ani, și 16,6% din numărul de copii care lucrează. Prevalența muncii copiilor în rândul băieților a fost mai mare cu 1,7 puncte procentuale (p.p.) decât în rândul fetelor (16,4% față de 14,7%) și în mediul rural mai mare de 2,6 ori în comparație cu mediul urban (21,8% față de 8,3%).

În comparație cu anul 2009 (anul în care a fost realizată cercetarea similară precedentă), ponderea copiilor care frecventează o instituție de învățământ s-a mărit de la 91,0% la 97,2% (+ 6,2 p.p.), ponderea copiilor care desfășoară o activitate de muncă a crescut de la 86,1% la 93,8% (+7,7 p.p.), iar a copiilor care se află în situația de munca copiilor s-a redus de la 18,3% la 15,6% (-2,7%) (Tabelul 1).

Tabelul 1. Distribuția copiilor de 5-17 ani după activitățile desfășurate în anii 2009 și 2025 (%)

Notă: Rezultatele cercetării din 2025 nu sunt întru totul comparabile cu cele din 2009 urmare a actualizării cadrului conceptual național, în special prin ajustarea acestuia la cele mai recente standarde internaționale.

Caracteristicile principale ale populației de copii incluse în cercetare

În rândul copiilor de 5-17 ani, 51,4% au fost băieți, 48,6% – fete, 45,8% locuiau în mediul urban, și, respectiv, 54,2% – în mediul rural (Tabelul 2 din Anexă). Distribuția pe grupe de vârstă a acestor copii se prezintă după cum urmează: majoritatea, 55,7 % au alcătuit-o copiii de 5-11 ani, 23,1% – copiii de 12-14 ani și, respectiv, 21,2% - copiii de 15-17 ani (Tabelul 2 din Anexă).

Activități multiple ale copiilor

Activitățile principale la care au fost implicați copiii de 5-17 ani sunt frecventarea unei instituții de învățământ formal și desfășurarea unei sau mai multor activități de muncă, cum ar fi: îndeplinirea sarcinilor casnice în propria gospodărie, producerea de bunuri, în special agricole, pentru consumul gospodăriei, munca contra plată/profitîn folosul altora („ocupare”) și ajutorul benevol acordat fără plată altor gospodării (munca voluntară). Din totalul copiilor de 5-11 ani, nu învățau/nu frecventau o instituție de învățământ preșcolar și nici nu lucrau circa 2,3 mii (1,0%). În rândul celorlalte 2 grupe de vârstă, ponderea acestei categorii de copii a fost și mai mică (Tabelul 3 din Anexă).

Majoritatea copiilor merg la școală și lucrează (desfășoară o careva activitate de muncă inclusiv ocupare, munca casnică și de îngrijire neplătite, munca voluntară) în același timp (91,7%). Ponderea copiilor care participă doar la activități școlare a fost de 5,5%. Din numărul total de copii, 2,8% sunt în afara sistemului de educație/în afara școlii, iar 2,1% doar desfășoară o activitate de muncă (Tabelul 2).

Tabelul 2. Distribuția copiilor de 5-17 ani după statutul activității pe sexe și grupe de vârstă
(procent din numărul total al copiilor din grupa de vârstă corespunzătoare)

Frecventarea școlii

Conform rezultatelor cercetării, rata de frecventare a unei instituții de învățământ pentru copiii de 5-17 ani a fost de 97,2% și de 99,2% pentru copiii de 7-15 ani, cuprinși în învățământul obligatoriu (Tabelul 4 din Anexă).

Din totalul copiilor care frecventează o instituție de învățământ, 94,3% lucrează și, respectiv, 5,7% - nu lucrează. Ponderea copiilor care desfășoară activități de muncă crește odată cu vârstă: 73,7% la copiii de 5-6 ani, 96,0% la cei de 7-11 ani, 99,6% în rândul celor de 12-14 ani și 99,1% - la copiii de 15-17 ani.

În proporție de 99,1 la sută din copiii care au participat în cercetare, au declarat că activitatea de muncă desfășurată nu le-a afectat negativ nici educația, nici starea de sănătate.

COPIII CARE DESFĂȘOARĂ O ACTIVITATE DE MUNCĂ

Conform rezultatelor cercetării, 388,3 mii persoane sau 93,8% din totalul copiilor de 5-17 ani au desfășurat o activitate de muncă¹⁰ de cel puțin o oră pe săptămână (Tabelul 5 din Anexă).

Principala activitate de muncă, în care a fost implicată marea majoritate a copiilor a fost îndeplinirea treburilor casnice în propria gospodărie (93,4% din total copii de 5-17 ani), urmată de producerea de bunuri pentru consumul propriu al gospodăriei  (33,6%). Munca voluntară s-a situat pe locul trei, ca pondere, în rândul activităților de muncă ale copiilor (27,9%). Munca în folosul altora pentru obținerea unei plăți/salariu sau profit (1,6%) nu este răspândită în rândul copiilor (Tabelele 6 și 7 din Anexă).

Durata medie a săptămânii de lucru pentru copii de 5-17 ani în toate activitățile de muncă a fost de aproximativ 10,3 ore. Aproape jumătate din copii care au desfășurat o activitate de muncă (46,9%) au lucrat de la 1 până la 7 ore (inclusiv) pe săptămână. Mai bine de ¾ din totalul acestora (77,3%) au avut vârsta de 5-11 ani. Odată cu vârstă crește și durata săptămânii de lucru (Tabelul 8 din Anexă).

Ocuparea

Numărul copiilor care au desfășurat o activitate de muncă pentru obținerea unui venit sub formă de plată sau profit a constituit 6,6 mii sau 1,6% din totalul copiilor de 5-17 ani (rata de ocupare) și 1,7% din totalul copiilor care lucrează. Numărul băieților ocupați din această grupă de vârstă a fost de 2,3 ori mai mare decât numărul fetelor, iar numărul copiilor ocupați de 12-17 ani din localitățile rurale a fost de circa 3 ori mai mare decât al copiilor ocupați din localitățile urbane. Ocuparea a inclus în exclusivitate doar copii de 12-17 ani. Nu au fost înregistrate cazuri de ocupare în rândul copiilor de 5-11 ani.

Rata de ocupare la copiii de 12-14 ani a fost de 2,3% și la cei de 15-17 ani, respectiv, 5,0% (Figura 1, Tabelul 9 din Anexă).

Figura 1. Rata de ocupare a copiilor de 12-17 ani pe sexe, medii și grupe de vârstă
(procent din numărul total al copiilor din grupa de vârstă corespunzătoare)

Descarcă datele în format .xlsx

Cea mai mare parte a copiilor ocupați, de 12-17 ani (48,3%) a lucrat în sectorul agricol, urmată de sectorul de servicii (35,9%). În același timp, majoritatea copiilor ocupați, având, evident, competențe profesionale elementare, au lucrat în calitate de muncitori necalificați (72,0%), cu o pondere net superioară a acestora în sectorul agricol (93,9%) (Tabelul 10 din Anexă).

În funcție de statutului profesional, majoritatea copiilor ocupați de 12-17 ani (60,8%) și-au ajutat părinții în afacerile proprii, având statutul de lucrători familiali (neremunerați); 31,9% au lucrat în calitate de salariați și 7,3% au desfășurat o activitate de muncă independentă/individuală (Tabelul 11 din Anexă).

Concomitent cu tipul activității economice și ocupațiile în care copiii sunt implicați, 29,9% de copiii de 12-17 ani au declarat drept „loc de muncă” gospodăria agricolă (ferma/terenul agricol/livada), iar 28,4% au menționat domiciliul propriu/al familiei (Tabelul 12 din Anexă).

Durata medie a săptămânii de lucru pentru copiii ocupați de 12-17 ani a fost de 15,1 ore. Totodată, cei mai mulți copii ocupați (43,7%) au lucrat de la 1 până la 7 ore pe săptămână, urmați de copii din această grupă de vârstă care au lucrat de 25-35 ore (14,8%) și de cei cu 14-20 ore lucrate pe săptămână (13,0%) (Tabelul 13 din Anexă).

Producerea de bunuri pentru consumul final propriu al gospodăriei

Numărul copiilor de 5-17 ani implicați în una sau mai multe activități de producere a bunurilor a fost de 139,2 mii, sau 33,6% din totalul copiilor de 5-17 ani și 35,8% din totalul copiilor care lucrează (Tabelul 6 și 16 din Anexă). Din rândul acestora, 58,4% erau băieți și 80,7 % locuiau în mediul rural (Tabelul 15 din Anexă).

Rata de participare la producerea de bunuri crește odată cu vârsta (Figura 2, Tabelul 16 din Anexă).

Figura 2. Distribuția copiilor de 5-17 ani implicați în producerea de bunuri pe sexe, medii și grupe de vârstă,
(procent din numărul total al copiilor din grupa de vârstă corespunzătoare)

Descarcă datele în format .xlsx

În cadrul activităților de producere a bunurilor cota parte principală (75,3%) a revenit lucrului în grădină / livadă, îngrijirea animalelor/păsărilor din gospodărie. Alte activități importante au fost aducerea apei din surse naturale și din alte surse (35,9%), participarea la prepararea produselor sau băuturilor pentru păstrare (11,9%) și colectarea lemnelor / vreascurilor pentru foc (10,7%) (Tabelul 17 din Anexă).

Durata medie a săptămânii de lucru pentru copiii implicați în producerea de bunuri a fost de 4,0 ore (Tabelul 18 din Anexă). Majoritatea copiilor (89,6%) au lucrat (desfășurat activități de muncă) de la 1 până la 7 ore (inclusiv) pe săptămână. Odată cu vârstă crește proporția copiilor care au lucrat 8-13 ore și 14-35 ore pe săptămână (Tabelul 18 din Anexă).

Munca casnică și de îngrijire neplătită

Marea majoritate a copiilor, 386,6 mii sau 93,4% din totalul copiilor de 5-17 ani și 99,5% din totalul copiilor care lucrează, au declarat că au fost implicați în una sau mai multe tipuri de muncă casnică și de îngrijire (Tabelul 6 și 20 din Anexă).

Rata de participare a copiilor în treburile casnice este mai mare la copiii de 12 ani și peste (Figura 3, Tabelul 20 din Anexă).

Figura 3. Distribuția copiilor de 5-17 ani implicați în treburi casnice pe sexe, medii și grupe de vârstă
(procent din numărul total al copiilor din grupa de vârstă corespunzătoare)

Descarcă datele în format .xlsx

În cadrul sarcinilor casnice, cea mai răspândită activitate a fost curățenia în casă/curte (88,9%), urmată de gătitul mâncării (75,4%), realizarea cumpărăturilor (66,1%) și spălatul/curățarea îmbrăcămintei, încălțămintei (65,0%) (Tabelul 21 din Anexă).

Durata medie a săptămânii de lucru pentru copiii implicați în munca casnică și de îngrijire neplătite a fost de 7,8 ore. Majoritatea copiilor (58,7%) s-au ocupat cu munca casnică de la 1 până la 7 ore (inclusiv) pe săptămână, mai bine de un sfert (27,6%) – de la 8 la 13 ore, iar fiecare al zecelea copil (10,2%) - de la 14 la 20 ore pe săptămână (Tabelul 22 din Anexă).

Munca voluntară

Numărul copiilor care au acordat ajutor direct fără plată altor gospodării sau prin intermediul unor organizații, sau au participat fără plată la activități în folosul comunității a fost de 115,4 mii persoane, sau 27,9% din numărul total de copii și 29,7% din numărul copiilor care lucrează. Implicarea copiilor în munca voluntară crește odată cu vârsta (Figura 4, Tabelul 6 și 23 din Anexă).

Figura 4. Distribuția copiilor de 5-17 ani implicați în munca voluntară pe sexe, medii și grupe de vârstă
(procent din numărul total al copiilor din grupa de vârstă corespunzătoare)

Descarcă datele în format .xlsx

Munca voluntară inițiată de organizații sau comunitate este răspândită într-o măsură mai mare la copii (70,3%) în comparație cu ajutorul fără plată acordat direct altor gospodării (61,8%)¹¹

Durata medie a săptămânii de lucru pentru copiii implicați în munca voluntară a fost de 2,8 ore. Durata săptămânii de lucru crește odată cu vârsta, înregistrând cea mai mare valoare la copiii de 15-17 ani (3,3 ore). Marea majoritate a copiilor (96,3%) au dedicat activităților voluntare de la 1 până la 7 ore (inclusiv) pe săptămână (Tabelul 24 din Anexă).

MUNCA COPIILOR⁶

Principalele caracteristici

Numărul copiilor care s-au aflat în situația de muncă a copiilor a fost de 64,6 mii, sau 15,6% din totalul copiilor de 5-17 ani și 16,6% din numărul copiilor care lucrează¹² (Tabelul 25 din Anexă).

Fenomenul de muncă a copiilor este cel mai răspândit în rândul copiilor de 5-11 ani, unde este implicat fiecare al cincilea copil (21,9%) de această vârstă (Figura 5, Tabelul 26 din Anexă).

Figura 5. Distribuția copiilor de 5-17 ani implicați în munca copiilor pe sexe, medii și grupe de vârstă
(procent din numărul total al copiilor din grupa de vârstă corespunzătoare)

Descarcă datele în format .xlsx

Durata medie a săptămânii de lucru în cadrul muncii copiilor a fost de 14,3 ore. Majoritatea copiilor aflați în categoria de muncă a copiilor (38,0%) au lucrat de la 8 la 13 ore (inclusiv) pe săptămână. Odată cu vârsta, crește și numărul de ore lucrate pe săptămână (Tabelul 27 din Anexă).

Categorii de muncă a copiilor

Majoritatea copiilor, 75,8% au fost implicați în muncă nepericuloasă/ușoară (include copiii, a căror durată a săptămânii de lucru, în funcție de vârstă, este mai mare decât un prag de ore lucrate stabilit)¹³, cca 3,7% - au lucrat în condiții de muncă periculoasă (activități și ocupații desemnate periculoase și / sau ore excesive lucrate în cadrul granițelor de producție conform SCN) și restul, 20,5%, au prestat servicii casnice periculoase neplătite.

În funcție de elementele componente, munca nepericuloasă predomină în rândul copiilor de 5-11 ani (93,1%), iar munca periculoasă predomină în rândul copiilor de 15-17 ani. Serviciile casnice periculoase prevalează în rândul copiilor de 12-14 ani (82,9%) (Figura 6, Tabelul 28 din Anexă).

Figura 6. Distribuția copiilor de 5-17 ani implicați în munca copiilor
după categorii pe grupe de vârstă, procente

Descarcă datele în format .xlsx

Muncă nepericuloasă

În distribuția muncii nepericuloase (se atribuie la munca copiilor, dacă durata săptămânii de lucru, în funcție de vârsta copilului, este mai mare decât un prag de ore stabilit) pe sexe și medii în funcție de vârstă, majoritatea o dețin copiii de 5-11 ani (95,9%) (Figura 7, Tabelul 29 din Anexă).

Figura 7. Distribuția copiilor de 5-16 ani implicați în munca nepericuloasă
după categorii, pe sexe și medii, procente

Descarcă datele în format .xlsx

Munca periculoasă

În cadrul muncii periculoase (include copiii care lucrează în activități sau ocupații desemnate periculoase¹⁴, lucrează 43 de ore sau mai multe pe săptămână (ore excesive lucrate), sau munca de noapte în activități și ocupații care nu sunt definite ca periculoase) mai bine de 2/3 o constituie copiii care dețin ocupații desemnate periculoase (68,8%). În activități desemnate periculoase a lucrat fiecare al cincilea copil (22,3%) (Figura 8, Tabelul 30 din Anexă).

Figura 8. Distribuția copiilor de 12-17 ani implicați în munca periculoasă
după categorii pe sexe și medii, procente

Descarcă datele în format .xlsx

Notă: A fost înregistrat un număr redus de observații pentru toate categoriile care se atribuie la munca periculoasă. Datele urmează a fi folosite cu atenție. În rândul respondentelor de sex feminin nu au fost raportate activiăți desemnate periculoase sau ore excesive de lucru

Servicii casnice periculoase neplătite

Serviciile casnice periculoase neplătite (fiind parte a muncii casnice și de îngrijire neplătită), se atribuie la munca copiilor în cazul când copii de 5-14 ani sunt implicați în aceste activități: a) pentru 21 de ore sau mai mult pe săptămână sau b) lucrează în propria gospodărie în condiții periculoase. Astfel, ponderea copiilor implicați în treburi casnice timp de 21 de ore sau mai mult pe săptămână a fost de 9,1% în total muncă a copiilor și de 44,5% în total servicii casnice periculoase neplătite.

Proporția copiilor de 5-14 ani care lucrează în propria gospodărie în condiții periculoase a fost de 11,4% în total muncă a copiilor și de 55,5% în total servicii casnice periculoase neplătite (Tabelele 28 din Anexă).

Principalii factori nefavorabili, la care au fost expuși copiii de 5-14 ani, lucrând în propria gospodărie, au fost: folosirea detergenților, săpunului sau substanțelor chimice (74,5%), lucru în condiții de praf, fum (41,6%), utilizarea instrumentelor periculoase, obiectelor ascuțite (11,8%), expunerea la foc/flăcări, gaze (8,6%) și ridicarea și căratul greutăților (5,9%) (Tabelul 31 din Anexă).

Forme de muncă, activități economice, ocupații

Analiza datelor în raport cu formele de muncă¹⁵ relevă faptul, că trei din patru copii implicați în munca copiilor s-au ocupat cu producerea de bunuri (75,8%), iar fiecare al cincilea copil (20,5%) – a fost implicat în munca casnică și de îngrijire (treburi casnice). Au lucrat pentru plată/salariu sau pentru a obține un venit (au fost ocupați) 3,7% din total muncă a copiilor.

Analiza formelor de muncă în funcție de categoriile de „muncă a copiilor” relevă faptul, că toți copiii implicați în producerea de bunuri se referă la munca nepericuloasă, toți copii implicați în treburi casnice sunt parte a serviciilor casnice periculoase, iar toți copiii ocupați - fac parte din categoria muncii periculoase(Figura 9, Tabelul 32 din Anexă).

Figura 9. Distribuția copiilor de 5-17 ani implicați în „munca copiilor”
după forme de muncă, pe categorii de „muncă a copiilor”, procente

Descarcă datele în format .xlsx

Majoritatea copiilor ocupați au activat în sectorul agricol (48,2%) și au lucrat în calitate de muncitori necalificați (98,1%) (Tabelul 33 din Anexă). 

Munca copiilor în cadrul Agendei de dezvoltare durabilă - indicatorului ODD 8.7.1

În baza rezultatelor cercetării au fost estimați doi indicatori de monitorizare a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) 8 Muncă decentă și creștere economică, și anume indicatorii privind Ponderea și numărul copiilor de 5-17 ani care se află în situația de muncă a copiilor¹⁶ (ODD 8.7.1 )

1. Copii care se află în situația de „munca copiilor” implicați în activități economice în baza granițelor de producție conform SCN

Numărul copiilor care s-au aflat în situația de muncă a copiilor, în conformitate cu definiția primului indicator ODD 8.7.1¹⁶, a fost de 49,0 mii, ceea ce constituie 11,8% din totalul copiilor de 5-17 ani și 12,6% din numărul total al copiilor care desfășoară o activitate de muncă (Figura 10, Tabelul 34 din Anexă).

Figura 10. Ponderea copiilor de 5-17 ani, care se află în situația de „munca copiilor”
implicați în activități economice în baza granițelor de producție conform SCN
(procent din numărul total al copiilor din grupa de vârstă corespunzătoare)

Descarcă datele în format .xlsx

2. Copii care se află în situația de „munca copiilor” implicați în activități economice și treburi casnice în baza granițelor generale de producție conform SCN

Numărul copiilor care s-au aflat în situația de muncă a copiilor, în conformitate cu definiția celui de-al doilea indicator ODD 8.7.1¹⁶, a fost de 54,9 mii, ceea ce constituie 13,3% din totalul copiilor de 5-17 ani și 14,1% din numărul total al copiilor care lucrează (Figura 11, Tabelul 34 din Anexă).

Figura 11. Ponderea copiilor de 5-17 ani, care se află în situația de „munca copiilor” implicați în
activități economice și treburi casnice în baza granițelor generale de producție conform SCN
(procent din numărul total al copiilor din grupa de vârstă corespunzătoare)

Descarcă datele în format .xlsx

Distribuția copiilor care desfășoară o activitate de muncă, în funcție de tipurile de riscuri cu care se confruntă, este prezentată în Figura 12 și (Tabelul 1 din Anexă).

Figura 12. Distribuția copiilor de 5-17 ani după statutul activității de muncă:
În baza rezultatelor principale ale cercetării „Activitățile Copiilor” din 2025

Descarcă datele în format .xlsx

Anexe:

• Activitățile copiilor, pe sexe, grupe de vârstă, medii trimestrul II 2025(34 tabele, 12 figuri format MS-Excel)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

² Cercetarea a fost realizată în baza Metodologiei privind măsurarea numărului de copii aflați în situația de „munca copiilor”, elaborată în conformitate cu standardele internaționale, în special conform prevederilor Rezoluției IV a CISM-20 (2018) de modificare a Rezoluției Statisticile privind munca copilului, adoptată de CISM-18 (2008).

Modificările operate în standardul internațional au ținut de armonizarea termenilor și definițiilor, astfel încât să reflecte noua definiție mai restrânsă a ocupării, incluzând în același timp și alte forme de muncă, cum ar fi munca pentru consum propriu de producere a bunurilor, munca casnică, munca voluntară etc.

O caracteristică majoră a noului standard internațional din 2013 este formalizarea conceptului statistic de „muncă” și delimitarea acestuia de conceptul de „ocupare”. Acest lucru a avut un impact major asupra statisticilor privind ocuparea și munca copiilor, în special în țările cu populații numeroase implicate în producția pentru consum propriu, precum este Republica Moldova. Există și o serie de alte diferențe între definițiile internaționale anterioare și cele noi ale ocupării, care influențează comparabilitatea statisticilor privind ocuparea și munca copiilor.

Astfel, rezultatele cercetării din 2025 nu sunt întru totul comparabile cu cele din 2009, în special datorită actualizării cadrului conceptual național, ajustat la cele mai recente standarde internaționale.

Cercetarea „Activitățile copiilor” a fost realizată cu finanțarea de la bugetul de stat și cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) Moldova și al Departamentului de Statistică al Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

³ Ancheta forței de muncă (AFM) este o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.

⁴ CISM – Conferința Internațională a Statisticienilor Muncii.

⁵ „Orice activitate” înseamnă activitatea care se încadrează în limitele granițelor generale de producție, așa cum este definit în Sistemul de conturi naționale (SCN) din 2008 (denumite „Granițele generale ale producției”).

⁶ Categoria copiilor implicați în munca copiilor include toate persoanele de 5-17 ani care, în cursul săptămânii de referință, au fost implicați în una sau mai multe din următoarele categorii de activitate:

În cadrul granițelor generale de producție conform SCN:

(1) În cadrul granițelor de producție conform SCN:

(a) muncă nepericuloasă (muncă ușoară sau obișnuită) (durata săptămânii de lucru până la 43 ore):

• copii de 5-11 ani implicați în munci ușoare, permise, chiar și o oră pe săptămână;
• copii de 12-14 ani implicați în munci obișnuite pentru 14 ore sau mai multe pe săptămână;
• copii de 15-16 ani implicați în munci obișnuite mai mult de 24 ore pe săptămână dar mai puțin de 43 de ore pe săptămână;
• copii de 17 ani implicați în munci obișnuite mai mult de 35 ore pe săptămână dar mai puțin de 43 de ore pe săptămână.

(b) muncă periculoasă:

• copii ocupați în activități desemnate periculoase;
• copii ocupați în ocupații desemnate periculoase;
• muncă în timp de noapte;
• copii care lucrează ore de muncă excesive: 43 de ore sau mai multe pe săptămână.

(2) În afara granițelor de producție conform SCN:

(c) servicii casnice periculoase neplătite:

• copii de 5-14 ani implicați în servicii casnice pentru 21 de ore sau mai multe pe săptămână;
• copii de 5-14 ani implicați în servicii casnice în propria gospodărie în condiții periculoase.

Muncă ușoară – muncă care, prin natura sarcinilor pe care le presupune și prin condițiile specifice în care se desfășoară, nu aduce atingere securității, sănătății sau dezvoltării copiilor și nici instruirii ori pregătirii lor profesionale. Totodată, durata desfășurării acestor activități nu depășește un număr de ore stabilit în funcție de vârsta copilului.

⁷ Munca nepericuloasă se atribuie la munca copiilor, dacă durata săptămânii de lucru, în funcție de vârsta copilului, este mai mare decât un prag de ore stabilit. Astfel, pentru copiii de 5-11 ani pragul stabilit este de chiar și 1 oră pe săptămână, pentru copiii de 12-14 ani - 14 ore și mai mult, pentru copiii de 15-16 ani - mai mult de 24 ore și pentru copiii de 17 ani – mai mult de 35 de ore, dar mai puțin de 43 de ore lucrate pe săptămână.

⁸ Munca periculoasă cuprinde copiii care lucrează în activități sau ocupații desemnate periculoase sau lucrează 43 de ore sau mai multe pe săptămână (ore excesive lucrate), sau munca de noapte în activități și ocupații care nu sunt definite ca periculoase.

⁹ Serviciile casnice periculoase neplătite (fiind parte a muncii casnice și de îngrijire neplătită), se atribuie la munca copiilor în cazul când copii de 5-14 ani sunt implicați în aceste activități a) pentru 21 de ore sau mai mult pe săptămână sau b) lucrează în propria gospodărie în condiții periculoase.

¹⁰ Cel puțin una din activitățile de muncă: ocupare, producere de bunuri, prestare de servicii și munca voluntară.

¹¹ Copiii au putut fi implicați în ambele tipuri de muncă voluntară.

¹² Munca copiilor este o sub-categorie a copiilor care lucrează.

¹³ În conformitate cu definiția statistică, munca copiilor include următoarele categorii: (a) munca nepericuloasă / ușoară (include copiii, a căror durată a săptămânii de lucru, în funcție de vârstă, este mai mare decât un prag de ore lucrate stabilit), (b) munca periculoasă (activități și ocupații desemnate periculoase și / sau ore excesive lucrate (în cadrul granițelor de producție conform SCN) și (c) serviciile casnice periculoase neplătite (desfășurate de copiii de 5-14 ani pentru mai mult de 21 ore pe săptămână sau în condiții periculoase (în afara granițelor de producție conform SCN)).

¹⁴ Activități și ocupații desemnate periculoase în conformitate cu Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 541/2014 cu privire la aprobarea Nomenclatorului lucrărilor cu condiții de muncă grele, vătămătoare și/sau periculoase la care este interzisă aplicarea muncii persoanelor în vârstă de până la 18 ani și a Normelor de solicitare maximă admise pentru persoanele în vârstă de până la 18 ani la ridicarea și transportarea manuală a greutăților.

¹⁵ „Forme de muncă” în conformitate cu Rezoluția I a CISM-19, 2013 Rezoluția privind Statistica muncii, a ocupării și a subutilizării forței de muncă.

¹⁶ În conformitate cu metodele de calcul definite în metadatele de referință ONU ale indicatorilor ODD: SDG indicator metadata: Indicator 8.7.1: Proportion and number of children aged 5–17 years engaged in child labour, by sex and age:

Indicatorul 1: Procentul și numărul copiilor cu vârsta de 5–17 ani implicați în activități economice pentru un număr de ore egal sau mai mare decât pragul orar specific vârstei (în baza granițelor de producție conform SCN):

• Munca copiilor pentru grupa de vârstă 5–11 ani: copii care lucrează 1 oră sau mai mult pe săptămână în activități economice;
• Munca copiilor pentru grupa de vârstă 12–14 ani: copii care lucrează 14 ore sau mai mult pe săptămână în activități economice;
• Munca copiilor pentru grupa de vârstă 15–17 ani: copii care lucrează 43 de ore sau mai mult pe săptămână în activități economice.

Indicatorul 2: Procentul și numărul copiilor cu vârsta de 5–17 ani implicați în activități economice și servicii casnice neplătite pentru un număr de ore egal sau mai mare decât pragul orar specific vârstei (în baza granițelor generale de producție conform SCN)

• Munca copiilor pentru grupa de vârstă 5–11 ani: copii care lucrează 1 oră sau mai mult pe săptămână în activități economice și/sau sunt implicați în servicii casnice neplătite timp de 21 de ore sau mai mult pe săptămână;
• Munca copiilor pentru grupa de vârstă 12–14 ani: copii care lucrează 14 ore sau mai mult pe săptămână în activități economice și/sau sunt implicați în servicii casnice neplătite timp de 21 de ore sau mai mult pe săptămână;
• Munca copiilor pentru grupa de vârstă 15–17 ani: copii care lucrează 43 de ore sau mai mult pe săptămână în activități economice.